CRIMA ORGANIZATA ...

CRIMA ORGANIZATA SI STATUL DE DREPT

 

CRIMA ORGANIZATA, CRIMINALITATEA ORGANIZATA SI  ORGANIZATIILE CRIMINALE sunt termeni sau categorii de grupări transnaționale, naționale, locale ori întreprinderi foarte centralizate conduse de infractori, care intenționează să se angajeze în activități ilegale, cel mai frecvent pentru profit financiar personal sau de grup. Unele organizații criminale sunt motivate politic. 

De cele mai multe ori, organizaţiile criminale forţează oamenii de afaceri, politicienii, magistraţii, funcţionarii publici şi alte entităţi să facă afaceri cu ei, exact pe sistemul bandelor de mafioţi care extorchează bani de la oamenii de afaceri pentru aşa-numita "protectie".

Bandele pot deveni suficient de disciplinate, de aceea sunt considerate grupuri organizate!!! O bandă organizată care lucrează în scopuri infracţionale este cunoscută sub numele de MAFIE!

Alte organizații, inclusiv statale, militare, poliție și corporații, pot folosi uneori metode de crimă organizată pentru a efectua afaceri, dar puterile lor derivă din statutul lor de instituții sociale formale. Există o tendință de a distinge crima organizată de la alte forme de infracțiuni, cum ar fi cea a criminalității gulerelor albe, infracțiunilor financiare, crimelor politice, crimelor de război, crimelor de stat și trădare. Această distincție nu este întotdeauna evidentă iar dezbaterile academice sunt încă în desfășurare.

În statele cu democraţii eşuate (printre care şi România), statul nu-şi mai poate îndeplini funcţiile de bază cum ar fi educația, securitatea sau cele de guvernare datorate santajului sau violenței unor grupări, a manifestaţiilor de stradă împotriva corupţiei, a sărăciei extreme, a crimei organizate, care devin insuportabile pentru cetăţeni.

CAUZE

Cererea pentru bunuri și servicii ilegale alimentează apariția organizaţiilor criminale din ce în ce mai centralizate și mai puternice, care reușesc în cele din urmă să submineze moralitatea publică, să neutralizeze aplicarea legii prin corupţie şi infiltrarea în economia legală dacă nu se iau contramăsuri adecvate.

RETELE MAFIOTE PATRON-CLIENT

Rețelele patron-client sunt definite de interacțiunile fluide pe care le produc. Grupurile de crimă organizată funcționează ca unități mai mici în cadrul rețelei globale și tind spre valorificarea altor grupuri ori persoane  semnificative, se familiarizează cu mediile politice, sociale și economice.

Aceste rețele sunt, de obicei, compuse din:

1. Ierarhii bazate pe cauze  “naturale” de formare cum ar fi membrii unei familii, tradițiile sociale și culturale;
2. Locus  (locul) de activitate / forței de muncă;
3. Sistemele de valori frățești sau nepotismul;
4. Activitatea personalizată inclusiv rivalitățile de familie, disputele teritoriale, recrutarea și formarea de noi membri ai familiei etc;
5. Sisteme de credințe înrădăcinate, dependența de tradiție (inclusiv religia, valorile familiale, așteptările culturale, politica de clasă, rolurile de gen etc);
6. Mecanisme de comunicare și de punere în aplicare a regulilor structurii organizatorice funcţie de eticheta socială, implicarea infracțională și luarea deciziilor colective.

OPERATIUNILE BIROCRATICE / CORPORATIVE

Grupurile birocratice / corporative ale crimei organizate sunt definite de rigiditatea generală a structurilor interne. Concentrându-se mai mult pe modul în care funcționează operațiunile, reușeșc, se susțin sau evită pedeapsa.

CARACTERISTICI

•   O structură cu autoritate complexă bazată pe principiile meritocraţiei;
•   O diviziune extinsă a muncii între clase în cadrul organizației;
•   Responsabilități realizate într-un mod impersonal;
•   Reguli/regulamente scrise şi extinse;
•   Comunicare de tip “top-down” (“de sus în jos“);
•   Mecanisme de aplicare a regulilor.

DEZAVANTAJE 

• Strategia de comunicare “de sus în jos” este susceptibilă la interceptare;
• Menținerea înregistrărilor scrise pune în pericol securitatea organizației și necesită măsuri sporite de securitate;
• Infiltrarea unor membri la nivelurile inferioare în ierarhie poate pune în pericol întreaga organizație;
• Moartea, vătămarea corporală, detenția sau luptele interne pentru putere intensifică dramatic nesiguranța operațiunilor.

Oportunismul este un factor cheie în grupurile de crimă organizată şi este de natură să reordoneze frecvent asociațiile criminale care le mențin în sfera lor de interes, tipurile de infracțiuni pe care le comit, și modul în care acestea funcționează în arena publică (recrutare, reputație etc), în scopul de a a asigura eficiența, capitalizarea și protecția intereselor lor.

Activităţile specifice grupărilor de crimă organizată

De cele mai multe ori, victimele sunt oamenii de afaceri ca urmare a extorcarii lor de fonduri, prin furt sau fraudă, activitățile fiind de regulă savârşite prin deturnarea camioanelor, jefuirea bunurilor, comiterea fraudei la faliment, frauda de asigurare sau de fraudă la stoc (tranzactionare internă falsă). Grupurile de crimă organizată victimizează de asemenea persoanele fizice prin furtul de mașini (fie pentru dezmembrarea acestora la “firme specializate” sau pentru a le vinde în exteriorul ţării), furt de artă, jaf, furt simplu, furt de bijuterii, piraterie informatică, fraudarea cardurilor de credit, spionaj economic, delapidare, furt de identitate și fraudarea titlurilor de valoare. Unele grupuri de crimă organizată fraudează guvernele, instituţiile de stat naţionale sau locale prin trucarea ofertelor depuse la licitaţiile desfăşurate pentru proiecte publice, practică falsificarea banilor, fabricarea alcoolului neimpozitat, contrabandă cu țigări şi alte produse, trafic de persoane şi orice alte activităţi care eludează impozitarea.

Grupurile de crimă organizată caută funcţionari publici corupţi din executiv precum şi persoane care deţin funcţii importante în sistemul financiar, administrativ ori judiciar astfel încât activitățile lor să poată fi desfăşurate liber şi fără a răspunde în vreun fel în faţa organelor în drept iar atunci când sunt descoperite de alţii, să poată, cel puțin, să primească avertismente timpurii cu privire la cercetarea și urmărirea penală.

Grupurile de crimă organizată, de asemenea, se ocupă cu o gamă largă de servicii și produse ilegale, cum ar fi cămătărie, asasinate, șantajuri, bombardamente, pariuri și jocuri de noroc ilegale, înşelăciune, încălcarea drepturilor de autor, răpiri, prostituție, contrabandă, trafic de droguri, trafic de arme, contrabandă cu petrol, contrabandă cu antichități, trafic de organe, uciderea unei persoane în baza unui contract, acte de identitate falsă, spălare de bani, fixarea prețurilor în pieţe, dumping, contracte cu deșeuri toxice, comerțul ilegal de materiale nucleare, contrabandă cu echipament militar, contrabandă cu arme nucleare, pașapoarte false, comercializare cu specii pe cale de dispariție,  trafic de ființe umane etc. Grupurile de crimă organizată practică, de asemenea, o serie de activități de racolare pe piaţa muncii pentru imigranţi, skimming în cazinouri, crearea de monopoluri în industrii (colectarea gunoiului, construcții și fabrici de ciment etc.), trucarea licitațiilor, corupția politică și hărțuirea anumitor persoane care nu cedează la presiuni.

Sumele obţinute din activităţile ilegale sunt exorbitante şi de cele mai multe ori vor fi introduse în circuitul legal prin sponsorizarea anumitor evenimente sau vor fi investite în diverse companii, firme legale. Convertirea banilor murdari în bani curaţi încurajează foarte mult corupţia. Grupurile de crimă organizată sunt foarte preocupate să ascundă urma banilor obţinuţi ilegal. Conform unui raport ONU din 2002, banii proveniţi din activităţile de crimă organizată nu pot fi contabilizaţi dar se ştie că sumele sunt uriaşe. Numai în SUA s-a estimat între 500 de miliarde şi 1 trilion de dolari pe an, motiv pentru care este considerată a 3-a afacere profitabilă din lume.

Spălarea de bani a devenit extrem de facilă şi datorită complicităţii multor bancheri din lumea întreagă, patroni de bănci legale, care permit transferurile de sume dintr-un loc într-altul. Fondurile pot fi mutate rapid, ieftin și sigur între locații, în care de multe ori nu s-au stabilit rețele bancare sau forme moderne de transferuri electronice de fonduri disponibile. Aceste sisteme funcționează în afara sistemelor bancare convenționale şi sunt cunoscute sub numele de “remitenţe alternative”, “underground” sau sisteme “paralel bancare”. “Remitenţa alternativă” este doar unul dintr-o serie de termeni utilizați pentru a descrie practica transferului de valori, inclusiv bani, dintr-o țară în alta.

Ca și în orice altă crimă, progresele tehnologice au determinat masiv la comiterea evaziunii fiscale mult mai ușor, mai rapid și a devenit metodă globalizată. Un exemplu în acest sens îl reprezintă conturile off-shore.

Corupţia politică

Corupţia politică se manifestă prin utilizarea puterilor legislative de către oficiali guvernamentali pentru câştig personal nelegitim. Abuzul de putere de stat pentru alte scopuri, cum ar fi reprimarea oponenților politici și brutalitatea poliției general, nu este considerată de corupție politică. Un act ilegal întocmit de către un funcţionar constituie corupţia politică numai dacă fapta este direct legată de atribuţiilor lui oficiale. Formele de corupție variază, includ mita, șantajul, clientelismul, nepotismul, patronajul și deturnarea de fonduri. În timp ce corupția poate facilita companiilor criminale traficul de droguri, spălarea de bani și traficul de ființe umane, aceasta nu se limitează la aceste activități. În ţările în care oficialii guvernamentali au puteri largi sau slab definite, este dificil să se facă distincția între acțiunile legale și ilegale. La nivel mondial, doar mita la acest nivel este estimată la peste 1.000 miliarde dolari anual.

Corupţia politică fără restricţii este regula de bază a sistemului cleptocrat, care literal înseamnă “regulă/lege făcută de hoţi”.

Studiile au aratat că birocraţia, rudenia membrilor unor grupuri angajaţi într-o instituţie a statului sau în mai multe reprezintă structura primară a crimei organizate deoarece între acestea se vor dezvolta o serie de parteneriate şi afaceri comune.

 

Sursa :   http://romaniafarajustitie.wordpress.com/2014/06/23/crima-organizata-si-statul-de-drept/